Conduita in ovarul micropolichistic
Sindromul de hiperstimulare ovariana (OHSS) poate apare ca efect secundar in cazul tratamentelor de stimulare ovariana, efectuate in cadrul tehnicilor de reproducere asistata.
Incidenta este extrem de variabilă, datorită numeroaselor clasificări şi definiţii utilizate. În plus, datorită faptului OHSS poate apărea atât în cazul stimulării controlate a ovarelor, cât şi în cursul fertilizării in vitro, care au scopuri şi strategii diferite, raportarea devine şi dificila. În cazul OHSS apărut în cursul fertilizării in vitro, incidenţa OHSS variază între 3-6% pentru OHSS moderat şi 0.1-2% pentru OHSS sever. Cea mai mare incidenţă a fost observată în Israel. Ceea ce este mai grav este că incidenţa formelor severe este în continuă creştere. Coroborat cu faptul că de cele mai multe ori simptomele de debut nu sunt cunoscute de către gravidă şi sunt ignorate, cu diagnostic consecutiv tardiv, incidenţa formelor severe şi rata deceselor datorate lor cresc.
Mortalitatea a fost apreciată la 1 la 500000 de cazuri, primul dintre ele fiind descris în 1951 de Gotzsche.
Pacientele cu risc de HSO
Pacientele cu risc de HSO trebuie identificate înaintea programării pentru stimulare ovariană, indiferent de metoda folosită (fertilizare in vitro/ICSI sau inducţie/ menţinere a ovulaţiei), în timpul stimulării şi după recoltarea oocitului (Tabelul 1). După recomandările Grupului de Interes Special pentru Calitate şi Siguranţă al Societăţii Europene de Reproducere Umană şi Embriologie (SIG-ESHRE) acestea includ: pacientele cu sindrom de ovar polichistic complet sau incomplet, cu număr mare de foliculi inactivi (peste 10 în fiecare ovar), raport LH/FSH > 2, hiperandrogenism şi istoric de HSO. Au mai fost raportaţi ca factori de risc posibili vârsta tânără (< 35 de ani), alergiile şi utilizarea agoniştilor de GnRH (SEROUR, 1999; WHELAN, 2000; FERRARETTI, 1997; LUDWIG, 2000; ABOULGHAR, 1996; SCHENKER, 1993).
 
Tabelul 1. Pacientele cu risc de HSO
Înainte de stimulare
  • Sindrom de ovar polichistic complet
  • Sindrom de ovar polichistic incomplet
  • Peste 10 foliculi inactivi în fiecare ovar
  • LH/FSH > 2
  • Hiperandrogenism
  • Istoric de HSO
  • Vârsta tânără
  • Utilizarea de agonişti de GnRH
În timpul stimularii
  • Paciente care necesită doze mari de gonadotropină
  • Nivele de estrogeni care cresc rapid
  • [Estrogen] > 4000 pg/ml
  • > 25 de foliculi mici sau intermediari
  • HCG exogen pentru inducţia ovulaţiei
Dupa stimulare
  • Recoltare de mai mult de 25 de ovocite
  • HCG exogen pentru susţinerea fazei luteale
  • Sarcină, mai ales multiplă