Inseminarea cu spermatozoizii partenerului (IUI omolog)

În clinica noastra, cuplurilor care nu pot avea copii din cauza unei fertilități ușor limitate a bărbatului li se oferă inseminarea cu sperma partenerului (IUI omolog).

Cauzele care pot determina inseminarea pot fi anomaliile colului uterin, care împiedica ascensiunea spermatozoizilor în cavitatea uterină.

Rata de succes a acestei proceduri este între 10 și 18% pe ciclu.

Dar, întrucât, după încercări repetate, succesul este minim, IUI ar trebui efectuat cel mult de trei ori.

Derularea tratamentului IUI:

La momentul ovulației naturale, spermatozoizii speciali pregătiți și "spălați" ai partenerului masculin se introduc direct în cavitatea uterină (intrauterin) cu ajutorul unui cateter subțire.

Inseminarea cu spermă de la donatori
Implantarea directă a spermei unui donator necunoscut în uterul unei femei în scopul de a împlini dorința de a avea copii și de a obține o sarcină se numește inseminarea cu spermă de la donatori.

Acest tip de planificare familială este destinată în special cuplurilor în cadrul cărora bărbatul prezintă sterilitate și în cazul cărora inseminarea artificială nu are succes sau este percepută ca fiind prea invazivă.

Inseminările artificiale cu spermă de la donatori se practică de multă vreme.

Pentru mai multe informații vezi și banca cu spermă de la donatori.

 

Fertilizarea in-vitro (FIV)

Fertilizarea in-vitro (FIV) este o metodă de inseminare artificială în cadrul căreia ovulele sunt fecundate cu spermatozoizi în afara corpului și care, din anul 1978, de când s-a obținut primul bebeluș, a fost dezvoltată și îmbunătățită în permanență. Tratamentul FIV este cunoscut, în rândul metodelor aplicate în cazul dorinței neîmplinite de a avea copii, sub numele de "disciplina regească".

Pentru a asigura maturizarea mai multor ovule, în prima fază a tratamentului FIV, ovarele trebuie stimulate timp de mai multe zile cu injecții cu hormoni.
După ce s-au maturizat ovulele, se efectuează o puncție a ovarului. Puncția se efectuează prin vagin și constă în prelevarea ovulului din ovare, întreaga procedură fiind efectuată sub anestezie.

După recoltarea lichidului seminal din partea bărbatului și prepararea lichidului ejaculat prin procese de spălare și centrifugare, ovulele și spermatozoizii sunt fecundati într-o substanță nutrivită specială. Spermatozoizii pot pătrunde în ovule și le pot fecunda fără alte intervenții

Ovulele fecundate se dezvoltă în embrioni:
Ziua 1 după puncția foliculara = stadiul de pronucleu
Ziua 2 după puncția foliculara = stadiul de două până la patru celule
Ziua 3 după puncția foliculara = stadiul de cinci pana la opt celule
Ziua 4 după puncția foliculara = stadiul morula
Ziua 5 după puncția foliculara = blastocisti

În cazul unei stagnări pe durata acestei dinamici de dezvoltare se poate observa un posibil defect al embrionilor. Numai cca. 50% din stadiile de pronucleu ating stadiul de blastocist dorit!

Cu ajutorul cateterului pentru aplicarea embrioglue (lipiciului), la trei până la cinci zile de la puncția foliculara se transferă în uter maxim doi embrioni (transfer de embrioni). La acest moment, majoritatea embrionilor și-au atins stadiul de blastocisti.

 

Injectarea spermatozoizilor intracitoplasmatic (ICSI)

Pentru cuplurile care nu pot avea copii din cauza unei calități a spermei foarte reduse, există metoda injectării cu spermatozoizi intracitoplasmatic, denumită și ICSI, care se efectuează pe parcursul fertilizării in-vitro.

Tratamentul ICSI presupune prelevarea ovulelor prin puncție, urmând ca acestea să fie fixate sub un microscop special cu ajutorul unei pipete de fixare. În aceste ovule se injectează apoi spermatozoizii, care în prealabil au fost extrași cu o pipetă de injecție subțire. Procedura ICSI reproduce procesul natural prin care un spermatozoid penetrează ovulul.

Prin procedura ICSI se pot fecunda artificial aproximativ 50-70% din ovulele recoltate. Transferul de embrioni se realizează după trei până la cinci zile.

Tratamentul prealabil al pacientei este același ca și în cazul fertilizării in-vitro (FIV). Dar, spre deosebire de tratamentul FIV, unde spermatozoizii sunt combinați în laborator cu ovulele, în cazul procedurii ICSI aceștia sunt injectați.

 

Tratamentul ICSI se aplică în următoarele cazuri:

  • când nu se poate obține sarcina din cauza numărului de spermatozoizi redus (mai puțin de 10 mil. spermatozoizi la ml);

  • dacă o încercare prealabilă nu a rezultat într-o fecundare, așa-numitele "fecundări zero";

  • dacă spermatozoizii prezintă tulburări morfologice: ex. deformări în zona capului. Din acest motiv spermatozoizii nu pot penetra ovulul pentru a-l fecunda.

 

TESE (extracția de spermă testiculară )

TESE constituie prelevarea directă a spermei din țesutul testicular.

Prelevarea de țesut se efectuează sub anestezie generala și are loc fie la momentul prelevării ovulelor (puncție), ceea ce, de cele mai multe ori, duce la rezultate mai bune, fie înainte de începerea terapiei ICSI.

În etapa următoarea se congelează mostre de țesut, respectiv spermatozoizii obținuți astfel, pentru a putea fi utilizați pentru terapia de fertilitate.

În cadrul diagnosticării țesutului fin se va clarifica motivul pentru care, până acum, în substanța ejaculată existau foarte puțin spermatozoizi. Un alt motiv pentru aplicarea acestei metode este că se pot recunoaște posibile boli ale testiculelor.

Această terapie complexă este posibilă numai prin colaborarea strânsă dintre ginecolog și urolog. În multe cazuri, înainte de începerea terapiei este utilă și o consiliere de către un medic specialist în genetica umană.

MESA

MESA constituie prelevarea spermatozoizilor din testiculele secundare cu ajutorul puncției și poate fi efectuată de către un medic urolog.